1870

Secole: Secolul al XVIII-lea - Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea

Decenii: Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 Anii 1860 - Anii 1870 - Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920

Ani: 1865 1866 1867 1868 1869 - 1870 - 1871 1872 1873 1874 1875

1870 (MDCCCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

2 septembrie: Bătălia de la Sedan: forțele prusace înfrâng armata franceză și îl iau prizonier pe împăratul Napoleon al III-lea împreună cu alți 100.000 de soldați francezi.

18 septembrie: Gheizerul Old Faithful este observat și numit de Henry D. Washburn în timpul expediției Washburn-Langford-Doane în Yellowstone.

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

3 ianuarie: A început construcția podului Brooklyn din New York, SUA. A fost finalizat în 1883 și are 1825 m.
22 ianuarie: Mihail Kogălniceanu demisioneză din guvern.

Februarie[modificare | modificare sursă]

17 februarie: România: Camera validează alegerea ca deputat al lui Al.I. Cuza de către Colegiul III țărănesc din Mehedinți. Domnitorul Carol I îl invită să revină în țară ca deputat sau simplu particular (soția sa, doamna Elena, fiind la Ruginoasa). Cuza mulțumește, dar declară că motive însemnate îl silesc să nu primească această distincție.
24 februarie: S-a înființat Monetăria Statului.
27 februarie: "Cercul soarelui" steagul Japoniei este adoptat ca steag național pentru navele comerciale japoneze prin proclamația Daijō-Kan (Marele Consiliu de Stat).

Iulie[modificare | modificare sursă]

18 iulie: Pastor aeternus: Papa Pius al IX-lea declară infailibilitatea papală în materie de credință și morală.
19 iulie: Războiul franco-prusac. Franța declară război Prusiei.

August[modificare | modificare sursă]

8 august: Un grup de liberali radicali a organizat o conspirație republicană, care a izbutit să instaureze o republică de o zi la Ploiești, lipsită de sprijin popular și rapid pulverizată de un batalion al armatei, cunoscută în istorie ca Republica de la Ploiești.

Septembrie[modificare | modificare sursă]

2 septembrie: Bătălia de la Sedan: forțele prusace înfrâng armata franceză și îl iau prizonier pe împăratul Napoleon al III-lea împreună cu alți 100.000 de soldați francezi.
4 septembrie: În Franța, guvernul provizoriu format de Léon Gambetta proclamă Republică; prima zi a celei de-a III-a Republici franceze. Împărăteasa Eugénie pleacă în Anglia împreună cu copiii.
18 septembrie: Gheizerul Old Faithful este observat și numit de Henry D. Washburn în timpul expediției Washburn-Langford-Doane în Yellowstone.
19 septembrie: Armata prusacă începe asedierea Parisului; Léon Gambetta părăsește capitala și va încerca să organizeze rezistența în provincie.
29 septembrie: Prințul Carol Anton, tatăl domnitorului Carol I, îl îndeamnă pe acesta că, dacă nu obține modificarea Constituției, pentru a-i da puteri mai largi, să abdice.

Octombrie[modificare | modificare sursă]

1 octombrie: Fiica domnitorului Carol I, Maria de România, este botezată la Cotroceni în rit ortodox (Carol I era catolic iar Elisabeta protestantă).
2 octombrie: Un plebiscit ținut la Roma susține cu 133.681 voturi la 1.507, anexarea orașului de către Italia.
6 octombrie: Roma devine capitala Italiei unificate.

Noiembrie[modificare | modificare sursă]

10 noiembrie: Războiul franco-prusac continuă deși cauza formală a acestui război a căzut - pe tronul Spaniei nu a urcat nici unul din favoriții beligeranților, ci fiul regelui Victor Emanuel al Italiei, ducele de Aosta, ca regele Amedeo I
25 noiembrie: Domnitorul Carol I se plânge în fața puterilor garante de Constituția prea liberală, "atât de liberală, încât nici un popor din Europa n-are alta la fel" și își expune intenția de a abdica. Ziarul "Augsburger Allegemeine Zeitung" publică scrisoarea dată publicității de către Carol I cu motivele care îl determină să abdice. Presa românească va reproduce scrisoarea începând cu 21 ianuarie 1871.

Nedatate[modificare | modificare sursă]

Incendiu devastator în Istanbul, soldat cu 1.200 morți și 60.000 persoane rămase fără locuințe.
Se construiește primul pod metalic, podul Bem, peste Canalul Bega. La acea vreme existau în Timișoara, 71 de poduri numai peste Bega. Astăzi mai există doar 13 poduri.
Începe elaborarea "Dicționarului limbii române al Academiei".

Arte, științe, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]

În Convorbiri Literare a fost publicat poemul eminescian Epigonii
A apărut, la București, revista Columna lui Traian, condusă de Bogdan Petriceicu Hașdeu
Jules Verne publică Douăzeci de mii de leghe sub mări
Nicolae Grigorescu primește pentru tabloul „Portretul marelui ban Năsturel-Herescu” medalia de aur la expoziția artiștilor în viață din acel an.

Nașteri[modificare | modificare sursă]

Vladimir Lenin, revoluționar rus, primul lider al URSS

Franz Lehár, compozitor austriac

Maria Montessori, medic și pedagog italian

3 ianuarie: Henry Handel Richardson, scriitoare australiană (d. 1946)
4 ianuarie: Maria Theresa de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg, Ducesă de Braganza (d. 1935)
8 ianuarie: Miguel Primo de Rivera, ofițer și om politic spaniol, dictator al Spaniei (d. 1930)
17 ianuarie: Maria-Luiza de Bourbon-Parma, prințesă a Bulgariei (d. 1899)
1 februarie: George Ochialbi, pianist și violonist român (d. 1916)
11 martie: Louis Bachelier, matematician francez (d. 1946)
20 martie: Paul Emil von Lettow-Vorbeck, general-maior german (d. 1964)
14 aprilie: Victor Borisov-Musatov, pictor rus (d. 1905)
22 aprilie: Vladimir Lenin, revoluționar rus, primul lider al Uniunii Sovietice (d. 1924)
30 aprilie: Franz Lehár, compozitor austriac (d. 1948)
3 mai: Prințesa Elena Victoria de Schleswig-Holstein (d. 1948)
13 mai: Arhiducesa Margarete Sophie a Austriei, Ducesă Albrecht de Württemberg (d. 1902)
13 iunie: Jules Bordet, imunolog și microbiolog belgian, laureat al Premiului Nobel (d. 1961)
14 iunie: Sofia a Prusiei, regină a Greciei, soția regelui Constantin I al Greciei (d. 1932)
22 iunie: Contesa Adelaide de Lippe-Biesterfeld, Prințesă de Saxa-Meiningen (d. 1948)
27 iunie: Jaime, Duce de Madrid, pretendent carlist la tronul Spaniei și pretendent legitimist la tronul Franței (d. 1931)
28 iunie: José María Gabriel y Galán, poet spaniol (d. 1905)
6 iulie: Margareta Clementina de Austria, Prințesă de Thurn și Taxis (d. 1955)
12 iulie: Louis al II-lea, Prinț de Monaco (d. 1949)
19 iulie: Dumitru Pavelescu-Dimo, sculptor român (d. 1944)
8 august: Béla Ágai, scriitor, jurnalist și medic maghiar de origine evreiască (d. 1944)
27 august: Amado Nervo, poet, jurnalist și educator mexican (d. 1919)
30 august: Alexandra Georgievna a Greciei, Mare Ducesă a Rusiei (d. 1891)
31 august: Maria Montessori, medic și pedagog italian (d. 1952)
8 septembrie: Maria, Principesă de Hohenzollern, fiica regelui Carol I al României (d. 1874)
15 septembrie: Ludwig de Saxa-Coburg-Kohary (d. 1942)
26 septembrie: Regele Christian al X-lea al Danemarcei (n. Christian Carl Frederik Albert Alexander Vilhelm), (d. 1947)
30 septembrie: Jean Baptiste Perrin, fizician francez, laureat al Premiul Nobel (d. 1942)
8 octombrie: Marcelle Tinayre, scriitoare franceză (d. 1948)
22 octombrie: Ivan Bunin, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1953)
8 noiembrie: Gheorghe Mandicevschi, compozitor, dirijor și pedagog român (d. 1997)
10 noiembrie: Prințul Carlos de Bourbon-Două Sicilii (d. 1949)
24 noiembrie: Vittorio Emanuele, Conte de Torino (d. 1946)
27 noiembrie: Simha Ben-Țion, scriitor și jurnalist român (d. 1932)
28 noiembrie: Nicolae Vasilescu-Karpen, om de știință, inginer, fizician și inventator român (d. 1964)
30 noiembrie: Prințesa Henriette a Belgiei, ducesă de Vendôme (d. 1948)
2 decembrie: Arhiducesa Louise de Austria, Prințesă Moștenitoare a Saxoniei (d. 1947)
14 decembrie: Ion Rusu Abrudeanu, publicist, om politic, deputat și senator român (d. 1934)
10 decembrie: Pierre Louÿs, scriitor francez (d. 1925)
29 decembrie: Ioan A. Bassarabescu, scriitor român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1952)